Definify.com
Definition 2026
încăpea
încăpea
Romanian
Verb
a încăpea (third-person singular present încape, past participle încăput) 2nd conj.
- to comprise
- to accommodate, to find room
- to fit (into something)
- to go in
Conjugation
conjugation of încăpea (second conjugation)
| infinitive | a încăpea | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încăpând | ||||||
| past participle | încăput | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încap | încapi | încape | încăpem | încăpeți | încap | |
| imperfect | încăpeam | încăpeai | încăpea | încăpeam | încăpeați | încăpeau | |
| simple perfect | încăpui | încăpuși | încăpu | încăpurăm | încăpurăți | încăpură | |
| pluperfect | încăpusem | încăpuseși | încăpuse | încăpuserăm | încăpuserăți | încăpuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încap | să încapi | să încapă | să încăpem | să încăpeți | să încapă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încapi | încăpeți | |||||
| negative | nu încăpea | nu încăpeți | |||||