Definify.com
Webster 1913 Edition
Papa
Pa-pa′
,Noun.
1.
A child's word for father.
2.
A parish priest in the Greek Church.
Shipley.
Webster 1828 Edition
Papa
PAP`A
,Noun.
Definition 2024
păpa
păpa
See also: Appendix:Variations of "papa"
Romanian
Verb
a păpa (third-person singular present papă, past participle păpat) 1st conj.
- (childish) to nom, to eat
- (informal, of money or a fortune, etc) to squander, to waste, to piss away
Conjugation
conjugation of păpa (first conjugation, no infix)
| infinitive | a păpa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | păpând | ||||||
| past participle | păpat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | pap | papi | papă | păpăm | păpați | papă | |
| imperfect | păpam | păpai | păpa | păpam | păpați | păpau | |
| simple perfect | păpai | păpași | păpă | păparăm | păparăți | păpară | |
| pluperfect | păpasem | păpaseși | păpase | păpaserăm | păpaserăți | păpaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să pap | să papi | să pape | să păpăm | să păpați | să pape | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | papă | păpați | |||||
| negative | nu păpa | nu păpați | |||||
Synonyms
- (to eat): mânca