Definify.com
Definition 2024
mâneca
mâneca
See also: mânecă
Romanian
Verb
a mâneca (third-person singular present mânecă, past participle mânecat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of mâneca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a mâneca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mânecând | ||||||
| past participle | mânecat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mânec | mâneci | mânecă | mânecăm | mânecați | mânecă | |
| imperfect | mânecam | mânecai | mâneca | mânecam | mânecați | mânecau | |
| simple perfect | mânecai | mânecași | mânecă | mânecarăm | mânecarăți | mânecară | |
| pluperfect | mânecasem | mânecaseși | mânecase | mânecaserăm | mânecaserăți | mânecaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mânec | să mâneci | să mânece | să mânecăm | să mânecați | să mânece | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mânecă | mânecați | |||||
| negative | nu mâneca | nu mânecați | |||||
Synonyms
Derived terms
- mânecare
- mânecat
- mânecătoare
Related terms
See also
Noun
mâneca f
- definite singular nominative and accusative form of mânecă.