Definify.com
Definition 2025
exinaniturus
exinaniturus
Latin
Participle
exinānītūrus m (feminine exinānītūra, neuter exinānītūrum); first/second declension
- about to drain
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | exinānītūrus | exinānītūra | exinānītūrum | exinānītūrī | exinānītūrae | exinānītūra | |
| genitive | exinānītūrī | exinānītūrae | exinānītūrī | exinānītūrōrum | exinānītūrārum | exinānītūrōrum | |
| dative | exinānītūrō | exinānītūrō | exinānītūrīs | ||||
| accusative | exinānītūrum | exinānītūram | exinānītūrum | exinānītūrōs | exinānītūrās | exinānītūra | |
| ablative | exinānītūrō | exinānītūrā | exinānītūrō | exinānītūrīs | |||
| vocative | exinānītūre | exinānītūra | exinānītūrum | exinānītūrī | exinānītūrae | exinānītūra | |