Definify.com
Definition 2025
accuraturus
accuraturus
Latin
Participle
accūrātūrus m (feminine accūrātūra, neuter accūrātūrum); first/second declension
- about to take care
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | accūrātūrus | accūrātūra | accūrātūrum | accūrātūrī | accūrātūrae | accūrātūra | |
| genitive | accūrātūrī | accūrātūrae | accūrātūrī | accūrātūrōrum | accūrātūrārum | accūrātūrōrum | |
| dative | accūrātūrō | accūrātūrō | accūrātūrīs | ||||
| accusative | accūrātūrum | accūrātūram | accūrātūrum | accūrātūrōs | accūrātūrās | accūrātūra | |
| ablative | accūrātūrō | accūrātūrā | accūrātūrō | accūrātūrīs | |||
| vocative | accūrātūre | accūrātūra | accūrātūrum | accūrātūrī | accūrātūrae | accūrātūra | |