Definify.com
Definition 2024
întrema
întrema
Romanian
Alternative forms
- întrarma (regional)
Verb
a întrema (third-person singular present întremează, past participle întremat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of întrema (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a întrema | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întremând | ||||||
| past participle | întremat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întremez | întremezi | întremează | întremăm | întremați | întremează | |
| imperfect | întremam | întremai | întrema | întremam | întremați | întremau | |
| simple perfect | întremai | întremași | întremă | întremarăm | întremarăți | întremară | |
| pluperfect | întremasem | întremaseși | întremase | întremaserăm | întremaserăți | întremaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întremez | să întremezi | să întremeze | să întremăm | să întremați | să întremeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întremează | întremați | |||||
| negative | nu întrema | nu întremați | |||||