Definify.com
Definition 2024
împresura
împresura
Romanian
Verb
a împresura (third-person singular present împresură, past participle împresurat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of împresura (first conjugation, no infix)
infinitive | a împresura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | împresurând | ||||||
past participle | împresurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | împresur | împresuri | împresură | împresurăm | împresurați | împresură | |
imperfect | împresuram | împresurai | împresura | împresuram | împresurați | împresurau | |
simple perfect | împresurai | împresurași | împresură | împresurarăm | împresurarăți | împresurară | |
pluperfect | împresurasem | împresuraseși | împresurase | împresuraserăm | împresuraserăți | împresuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să împresur | să împresuri | să împresure | să împresurăm | să împresurați | să împresure | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | împresură | împresurați | |||||
negative | nu împresura | nu împresurați |